Vlad Mixich: Un studiu recent arată că o treime dintre americani cred că animalele ar trebui să aibă aceleaşi drepturi cu oamenii. Iar asta se reflectă în dieta lor – numărul vegetarienilor a crescut de 6 ori comparativ cu acum 40 de ani. În România, nu avem statistici cu privire la numărul de vegetarieni, dar avem în schimb mulţi lideri de opinie ce se opun acestei diete, susţinând că e periculoasă pentru sănătate. Aşa o fi? Ştefan Voinea sparge mitu’.

Ştefan Voinea: Timp de 5 ani, un grup de cercetători a urmărit 2.900 de budişti care iniţial erau sănătoşi tun, nu fumau şi nu beau alcool. O parte din budişti erau vegetarieni, iar restul consumau carne fără restricţii. După 5 ani, 183 de budişti au făcut diabet iar majoritatea acestora erau consumatori de carne. Rezultatele studiului arată că dieta vegetariană scade cu 35% riscul de apariţie a diabetului. Mai mult, o meta analiză arată că şi în cazul celor care deja suferă de diabet de tip 2, dieta vegetariană este asociată cu menţinerea unui nivel scăzut al glicemiei.

Renunţarea la carne este asociată şi cu alte beneficii pentru sănătate – o meta analiză care include 124.000 de subiecţi arată că vegetarienii au un risc cu 29% mai scăzut de apariţie a bolilor cardiace coronariene şi cu 18% mai scăzut pentru cazurile de cancer.

Un alt impact pozitiv al dietei vegetariene pare a fi scăderea în greutate. O analiză a 12 studii randomizate care au inclus 1.100 de participanţi arată că persoanele care au ales o dietă vegetariană pentru a slăbi au scăzut în greutate în medie cu 2 kilograme. Totuşi, spun cercetătorii, este nevoie de o monitorizare pe termen lung pentru a vedea dacă dieta vegetariană ajută nu doar la slăbit ci şi la menţinerea greutăţii.

Dieta vegetariană este benefică şi pentru persoanele cu hipertensiune, arată un grup de cercetători japonezi care a ajuns la concluzia că renunţarea la carne este asociată cu o tensiune arterială scăzută.

Dincolo de efectele pozitive directe asupra sănătăţii umane, dieta fără carne are un impact mult mai redus asupra mediului înconjurător. Comparativ cu dieta omnivoră, cea vegetariană scade nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70%, consumul de apă cu 50% şi consumul de pesticide cu 70%.

Citeşte şi:  Cafeaua - prieten sau duşman?

Cu toate acestea, dieta vegetariană poate prezenta riscuri serioase pentru că este săracă în proteine, fier, zinc, omega 3 şi vitamina B12, iar lipsa acestor nutrienţi generează probleme majore ca anemia, scăderea conținutului de creatinină în mușchi și întreruperea menstruației la femeile care efectuează o activitate fizică crescută.

Mai mult, un studiu ce a inclus 200.000 de vegetarieni şi vegani a arătat că persoanele care consumă diete vegetariene nesănătoase, alcătuite din cereale rafinate, cartofi şi dulciuri, prezintă un risc mai mare de boli de inimă comparativ cu omnivorii.

Academia Americană de Nutriţie şi Dietetică afirmă că dieta vegetariană este echilibrată nutriţional şi poate fi benefică pentru sănătate doar dacă este planificată în mod corespunzător. Cu alte cuvinte, o să ai tot soiul de probleme dacă renunţi la carne fără să incluzi în noua dietă destule proteine din plante, dar şi suplimente de fier, zinc, omega 3 şi B12.

Suntem, totuşi, o specie omnivoră. Timp de 300.000 de ani, homo sapiens a supravieţuit consumând carne. Însă, pentru că încă nu se inventaseră supermarketurile, omul preistoric mânca doar ce reuşea să vâneze, aşa că nu consuma zilnic carne şi avea o dietă foarte bogată în produse vegetale, arată ultimele descoperiri.

Un tip similar de dietă, aşa zisul flexitarianism, este exact ce recomandă tot mai mulţi specialişti pentru că e mai puţin strictă decât vegetarianismul, dar are beneficii similare. Un flexitarian consumă carne în moderaţie, de maximum trei ori pe săptămână, şi are o dietă bogată în plante, fructe, legume, seminţe şi nuci. Această dietă poate fi în special benefică celor ce suferă de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare şi tulburări lipidice.