Vlad Mixich: Există o aversiune generalizată cu privire la consumul de organisme modificate genetic – în Statele Unite, doar o treime dintre adulţi cred că organismele transgenice sunt bune pentru consum. Dar oamenii de ştiinţă sunt de altă părere – 9 din 10 consideră organismele transgenice sigure şi sănătoase. Cine are dreptate? Ştefan Voinea sparge mitu’.

Ştefan Voinea: Organismele modificate genetic sau transgenice sunt plante sau cereale cărora li se modifică proprietăţile prin inginerie genetică, de obicei prin transferarea de gene de la alte specii. De exemplu, o tomată a fost modificată genetic pentru a rezista la temperaturi scăzute, prin transferarea unei gene anti-îngheţ de la un peşte arctic numit cambulă.

În Europa organismele transgenice sunt destul de rare, pentru că legislaţia UE stabileşte un proces de autorizare extrem de strict. Iar fiecare ţară are dreptul să decidă dacă permite cultivarea acestor organisme. În timp ce în Spania, 20% din porumbul cultivat este transgenic, Germania, Franţa sau Polonia au decis interzicerea completă a cultivării organismelor modificate genetic.

Peste 60 astfel de organisme sunt autorizate pentru consum în Uniunea Europeană, în timp ce doar unul singur este autorizat pentru cultivare – porumbul Mon810 produs de Monsanto. În România, deşi este legal, în 2017 nu s-a cultivat deloc porumb transgenic.

De fapt, cam tot ce mâncăm acum este modificat genetic. Dacă am compara genele porumbului bio cu strămoşul acestuia, care a început să fie cultivat acum 7000 de ani în Mexic, am descoperi sute de diferenţe. Cu fiecare generaţie de porumb am păstrat seminţele cu genele cele mai bune, de la porumbul cel mai mare sau cel mai dulce sau cel mai roditor.

Am făcut asta şi cu animalele pe care le consumăm – porcul domestic este doar un porc mistreţ pe care de-a lungul a mii de ani l-am modificat genetic prin selecţie artificială. Ce e diferit acum este că ştiinţa a găsit o modalitate de a manipula aceste gene mult mai rapid şi ţintit. Deci, de ce ne e aşa de frică de organismele transgenice? Există dovezi ştiinţifice că ne-ar face rău? Nu.

După mii de studii realizate pe această temă timp de peste 30 de ani, lucrurile sunt clare: organismele transgenice nu ne afectează negativ sănătatea. Mai bine de 1 miliard de hectare sunt cultivate cu organisme modificate genetic fără a avea efect advers asupra sănătăţii noastre.

Citeşte şi:  Ţigara electronică

Sunt multe exemple de succes: vinete transgenice introduse în Bangladesh care produc o proteină ce funcţionează ca un pesticid natural şi omoară larvele insectelor care le consumă ducând la scăderea folosirii de pesticide cu peste 80%. Cartofii când sunt prăjiţi generează o substanţă nocivă numită acrilamidă şi deja există cartofi transgenici cu un conţinut mult mai redus de acrilamidă. Există porumb modificat genetic care este rezistent la insecte şi la secetă şi are o productivitate mult mai crescută. Iar bumbacul modificat genetic conţine şi el un pesticid natural care s-a dovedit foarte benefic pentru micii fermieri.

131 de laureaţi ai premiului Nobel şi peste 12.000 de oameni de ştiinţă au lansat un mesaj public de susţinere a organismelor transgenice, spunând ca acestea sunt sigure, protejează mediul şi ajută micii fermieri.

Aşa-numitul orez auriu este o minune nutriţională. A fost modificat genetic pentru a conţine beta-caroten, un precursor al vitaminei A. Lipsa acestei vitamine omoară peste 600.000 de copii în fiecare an şi înlocuirea orezului standard cu cel auriu în ţările asiatice ar salva o mare parte din aceste vieţi.

Dar dacă au un potenţial atât de mare, de ce există o rezistenţă atât de mare la organismele transgenice? În primul rând, din cauza practicilor comerciale negative ale marilor companii care produc aceste plante sau cereale. Pentru că organismele transgenice sunt patentate şi pot fi modificate genetic ca să devină sterile, fermierii devin captivi ai giganţilor precum compania Monsanto. Practic, nu ai voie să păstrezi seminţe şi să le replantezi, ci trebuie să cumperi anual seminţe de la corporaţie.

Apoi, organismele modificate genetic pot avea efecte neaşteptate pe termen lung. Spre exemplu, în cazul modificării unei gene la mazăre care o făcea rezistentă la gărgăriţe, s-a descoperit că această modificare genera alergii respiratorii la şoareci. Iar în cazul cultivării porumbului Monsanto 810, care produce o proteină ce omoară insectele ce o consumă, oamenii de ştiinţă atrag atenţia că e posibil să ducă la apariţia unei insecte super-rezistente, dezastruoasă pentru agricultori.