Vlad Mixich: Ați mai fost rugați să nu mai luați antibiotice după ureche? Dacă da, vă mai rugăm și noi o dată. Vi s-a mai spus că antibioticele nu vindecă răceala sau gripa și că, în general, sunt neputincioase în fața virușilor? Dacă da, vă mai spunem și noi o dată. Dar ce s-a întâmplat că, aproape deodată, se tot vorbește în media despre antibiotice și consumul lor?

S-a întâmplat că medicii și oamenii de știință s-au speriat. Problema unui consum ridicat, după ureche, de antibiotice este că poate duce la apariția unui număr tot mai mare de bacterii rezistente la tratament. Practic, asta înseamnă că tot mai multe infecții bacteriene, cum ar fi o pneumonie de exemplu, nu mai pot fi tratate. Pentru că am abuzat de medicamentele care vindecau boala, acum rămânem tot mai repede fără aceste medicamente vindecătoare.

România este între primele cinci țări UE la consumul de antibiotice și țara unde se iau cel mai des antibiotice fără prescripție medicală. Asta ne-a transformat și în una din țările europene cu cele mai multe bacterii care rezistă bine-merci în fața oricărui tratament, cum ar fi de pildă stafilococii.
Problema la noi, în România, este nu doar că mâncăm antibiotice pe pâine, dar le preferăm pe acelea care favorizează apariția acestor bacterii ticăloase care sunt rezistente. Observatorul Român de Sănătate a analizat consumul de antibiotice în România în ultimii 10 ani și a descoperit ceva șocant: tot mai mult, românii înghit chiar acele antibiotice pe care ar trebui să le evite și să le ia doar în ultimă instanță, când orice alt tratament s-a dovedit ineficient. E vorba de exemplu de Meropenem, sau de Colistin, sau de Ceftriaxonă.

Citeşte şi:  Corupţia în sănătate

Dar de ce se întâmplă asta, de ce avem așa o poftă de antibiotice? Miturile referitoare la antibiotice continuă să fie destul de răspândite. Deci repetăm: antibioticele nu scad febra, nu vindecă răceala și nici gripa. De multe ori chiar pacienții sunt cei care fac presiuni asupra medicului sau farmacistului să elibereze un antibiotic, chiar dacă nu e nevoie de el.

Și factorul comercial contribuie la stimularea acestei pofte de antibiotice. Unele companii farmaceutice colaborează cu lideri de opinie pentru a disemina mesaje care încurajează folosirea excesivă de antibiotice. Asta se poate întâmpla și deoarece chiar ghidurile medicale de terapie antibiotică sunt fie incomplete, fie pur și simplu ignorate.

În plus, România nu stă deloc bine la numărul medicilor care sunt specializați și știu cum să limiteze acest fenomen: medicii epidemiologi. Trist este că Guvernul nu pare să fie foarte interesat să crească veniturile acestei categorii de specialiști prin urmare puțin probabil ca, în următorii ani, să se rezolve această lipsă.

Una peste alta, un studiu recent constată că țările cu probleme majore în controlul consumului de antibiotice sunt acelea în care regulile existente în sistemul medical sunt puțin respectate și corupția este mare. Sună cunoscut, nu? Să vedem însă și sfertul plin al paharului. Anul trecut a fost primul în care, datorită campaniilor de informare, consumul de antibiotice a început să scadă în România. Și tot mai puțini farmaciști eliberează antibiotice fără rețetă. Dacă identificați unul, dați-ne un mesaj să mergem să-l întrebăm de sănătate.