Vlad Mixich: O prietenă m-a sunat astăzi, era răcită cobză şi ştia exact de ce: aerul condiţionat din biroul unde lucrează e duşmanul ei de moarte. Are dreptate prietena mea? E aerul condiţionat de vină sau n-ar trebui să ne facem griji cu privire la această minune a tehnologiei moderne care ne permite să ne relaxăm la 20 grade în casă când afară sunt 40? Ştefan Voinea sparge mitu’.

Ştefan Voinea: Spre deosebire de alte subiecte pe care le-am abordat la Mixul de sănătate, unde situaţia era clară, ori alb ori negru, când e vorba de impactul aerului condiţionat asupra sănătăţii, lucrurile sunt gri. Există o sumedenie de cercetări care arată atât riscuri cât şi beneficii pentru utilizarea sistemelor de climatizare. Să începem cu riscurile.

De-a lungul anului 2004 o echipă de cercetători a monitorizat sănătatea a aproape 1000 de femei franceze, dintre care jumătate lucrau în clădiri cu ventilaţie naturală, iar cealaltă jumătate în birouri care foloseau aer condiţionat. În timpul studiului, de 1,7 ori mai multe femei din clădirile cu aer condiţionat au lipsit de la serviciu din motive medicale şi de 2,3 ori mai multe au ajuns la medic cu probleme ORL. Un alt studiu care a urmărit 800 de persoane a ajuns la concluzii similare – cei din clădirile cu aer condiţionat se îmbolnăveau mai des.

Cercetătorii de la Universitatea Cardiff au oferit o posibilă explicaţie: sistemele de aer condiţionat elimină umiditatea din aer, ceea ce duce la uscarea mucoasei nazale care în mod normal ne protejează nările. Din această cauză, viruşii au şanse mai mari să pună stăpânire pe nas şi să genereze infecţii respiratorii. Iar dacă suntem predispuşi la sinuzită, lipsa umidităţii din aer poate să ne agraveze simptomele şi să ducă la nişte dureri de cap absolut groaznice.

Dar folosirea aerului condiţionat are şi avantaje, care sunt evidente când afară este caniculă. Cercetătorii americani au urmărit timp de 5 ani evoluţia a 72.000 de persoane şi au analizat rata mortalităţii acestora în timpul sezonului cald. Studiul a arătat o scădere cu 42% a numărului de decese în locuinţele care foloseau aer condiţionat.

Citeşte şi:  Este dieta vegetariană periculoasă pentru sănătate?

Un alt studiu recent a arătat o îmbunătăţire a calităţii vieţii pentru pacienţii astmatici sau alergici care au aparate de aer condiţionat în casă, deoarece acestea aparent filtrează o parte din particulele dăunătoare din aer.

Concluzii pozitive similare s-au obtinut printr-o serie de studii in Taiwan: calitatea aerului în maşinile climatizate e mai bună. Funcţia cardiovasculară este influenţată de tipul de ventilaţie folosit şi de aceea cercetătorii au recomandat închiderea ferestrelor şi folosirea aerului condiţionat pentru ventilaţie în zonele unde există poluare – cum ar fi la noi, în Bucureşti. Un studiu similar a arătat că pentru fiecare creştere de 20% în numărul de case cu aer condiţionat a fost observată o scădere cu 43% în internările în spital cauzate de poluarea cu particule în suspensie.

O altă cercetare a analizat 105 articole care studiau impactul ventilaţiei asupra sănătăţii umane. Concluziile grupului au fost că folosirea ventilaţiei în clădiri este asociată cu confortul şi o stare de sănătate percepută mai bună, precum şi cu o productivitate crescută la birou. Dar acelaşi grup de cercetători atrage atenţia că în clădirile cu sisteme de aer condiţionat care nu sunt corect întreţinute există şanse mai mari pentru apariţia sindromului clădirii bolnave, în care aerul din interior este dăunător sănătăţii.

Un alt studiu recomanda ca sursa de aer exterior folosită pentru ventilaţie să fie de la o altitudine cât mai ridicată faţă de nivelul solului, pentru a nu introduce în clădire noxele generate de trafic. Nu doar un sistem de ventilaţie neîntreţinut sau poziţionat prost ne poate face rău, ci chiar lucrurile ce ne înconjoară în interiorul clădirilor – materialele de construcţie, mobilierul – toate acestea pot fi la rândul lor surse de poluare.