Vlad Mixich: Dacă te numeri printre cei care cred că nu pot fi păcăliți niciodată și de nimeni; dacă ești convins că ești o ființă 100% rațională, care ia întotdeauna decizii doar după ce le cântărește bine și obiectiv. Atunci nu asculta următoarele. Nu vrem să-ți distrugem iluziile.

Adevărul e că descoperirile psihologilor Daniel Kahneman și Amos Tversky au schimbat și schimbă încă felul în care vedem lumea. Deși am mai vorbit despre ele în treacăt la Mixul de Sănătate, ele nu sunt îndeajuns de cunoscute în România. Așa că ne-am gândit să trecem prin câteva din cele mai spectaculoase experimente prin care cei doi, câștigători de Nobel, au demonstrat că noi oamenii suntem departe de a fi niște ființe în întregime raționale.

Comportamentul ne este adesea influențat de stimuli de care nici nu suntem conștienți. I se spune efect ideomotor și a fost demonstrat prin experimentul Florida. Unui grup de studenți i s-a cerut să compună o propoziție în care să folosească cuvinte precum: nepoți, pensie, cărunt, Florida. Florida pentru că acolo se mută mulți americani atunci când ies la pensie. Celuilalt grup de studenți i-au fost distribuite cuvinte fără nicio legătură cu bătrânețea. După compunerea propozițiilor, fiecare grup a fost rugat să coboare două etaje mai jos, într-o altă încăpere. Toți studenții din grupul care a primit cuvinte legate de bătrânețe a coborât mult mai încet decât primul grup. Acestui tip de stimuli care ne influențează inconștient comportamentul, Kahneman și Tversky i-au spus primeri.

Primerii sunt utilizați astăzi în campaniile de publicitate stradale, în corporațiile care încearcă să schimbe un comportament al angajațiilor, în campaniile electorale politice sau în sănătate. Fotografiile oribile de pe pachetele de țigări sunt un astfel de exemplu și funcționează cu destul de mare succes. Să nu vă imaginați că totul se bazează doar pe experimentul Florida. Nici vorbă, au fost efectuate sute de alte experimente, sunt dezvoltate tipuri și subtipuri de primeri, aproape că putem vorbi de o mini-industrie a primerilor comportamentali.

O altă scurtătură folosită de creierul nostru cam leneș este numită cascada disponibilității. Noi oamenii nu reușim deloc, dar deloc, să apreciem corect probabilitatea întâmplării unui eveniment. Cu alte cuvinte, creierul nostru nu știe să intuiască statistic lucrurile, ci reacționează la frecvența cu care este expus la un mesaj și la cât de intens emoțional este mesajul respectiv. Să dăm un exemplu. Rugați în cadrul unui sondaj să estimeze care dintre cele două, tornadele sau astmul, cauzează mai multe decese, oamenii au indicat tornadele, deși statistic astmul cauzează de 20 de ori mai multe decese.

Citeşte şi:  Impactul laudei asupra copiilor

Similar, oamenii cred că decesele cauzate de accidente sunt mult mai frecvente decât cele cauzate de diabet, dar realitatea este că diabetul ucide de 4 ori mai mulți oameni decât accidentele. Și exemplele similare pot continua. Fenomenul explică și de ce astăzi, în Europa, oamenii se tem mult mai mult de atacurile teroriste decât de condusul mașinii, deși realitatea statistică ne spune că murim mult mai frecvent din cauza imprudenței pe șosea decât a demenței unui terorist. Dar cum în media atacurile teroriste sunt larg acoperite iar impactul lor emoțional este foarte mare, avem această tendință să le judecăm ca fiind mai frecvente decât sunt în realitate.

O altă iluzie despre care scrie Kahneman este cea a înțelegerii. Avem tendința naturală să acordăm un sens logic desfășurării unor evenimente după ce ele deja s-au terminat. Vedem tipare acolo unde ele de fapt nu sunt; vedem cauze care de fapt nu puteau fi prevăzute fiind datorate exclusiv norocului sau ghinionului. Este grăitor rezultatul unui experiment care a urmărit influența deciziilor luate de șefii unor mari corporații. Practic, dacă deciziile cheie care au determinat succesul sau insuccesul acelei companii ar fi fost luate prin aruncarea cu banul, rezultatul final nu ar fi fost prea diferit comparat cu cel produs de deciziile “raționale” ale marilor șefi. Cu alte cuvinte, pentru soarta unui companii contează un șef deștept, dar mult mai puțin decât ne așteptăm. Întoarcerea unui noroc, șansa, potrivirea stelelor este mult mult mai importantă.

Nu ne place să aflăm că suntem mai ușor de păcălit decât credeam, că evoluția carierei noastre e mai expusă neprevăzutului decât speram. Dar sunt toate fapte demonstrate experimental și dovedite științific. Și, deși la început poate fi dureros, adevărul e întotdeauna de preferat ignoranței.

Recomandare de lectură dacă doriți să aprofundați subiectul: celebra carte a lui Daniel Kahneman „Gândire rapidă, gândire lentă” (Thinking fast and slow) sau „The Undoing Project” de Michael Lewis.