Vlad Mixich: Sistemele medicale din toată lumea trec de câțiva ani printr-o schimbare revoluționară: i se spune generic „big data”. Cu alte cuvinte, performanța la care au ajuns softurile IT este folosită pentru a ușura munca medicilor, a-i dezgropa din hârtii și a învăța lecții prețioase pentru sănătatea pacienților din bogăția de date existente. Doar că, în România, acestei revoluții pozitive i s-a schimbat semnul: din plus a devenit minus.

Astăzi, orice gest medical într-un spital sau cabinet medical românesc care are legătură cu statul este înregistrat în sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Fiecare dintre noi are un card de sănătate, primește rețete electronice, ar trebui să aibă și un dosar electronic de sănătate. În teorie, totul sună minunat. În practică, acest sistem informatic pentru care am plătit cu toții peste 200 milioane de Euro de la buget a ajuns să funcționeze atât de prost încât a devenit o povară.

Medicii sunt afectați. Sandra Alexiu, medic de familie: “Nu reușim să validăm nici rețete, nici bilete, nici concedii, nici consultații”. Ce înseamnă această validare? Atunci când vă prescrie un tratament sau vă consultă, un medic de familie este plătit pentru munca sa de către Casa de Asigurări de Sănătate doar dacă pacientul respectiv este asigurat și se încadrează în condițiile prevăzute de lege pentru a i se prescrie acel medicament. Dar statutul pacientului se poate schimba: dacă nu și-a mai plătit taxele în ultimele 6 luni, atunci nu mai este asigurat.

Medicul nu are de unde să știe asta și atunci folosește sistemul informatic să verifice dacă pacientul este asigurat. Dacă da, atunci consultația e validată. Dacă nu, atunci pacientul trebuie să plătească din buzunar. Dar dacă sistemul informatic nu merge, cum se întâmplă de 3 săptămâni, atunci medicul nu are cum verifica statutul legal al pacientului. Și, de dragul pacientului, cei mai mulți medici presupun că aceștia sunt asigurați. Doar că asta nu e întotdeauna adevărat și atunci… consultația nu e validată. Practic medicul a muncit gratuit, iar statul român a făcut niște economii pe spinarea medicului.

Dar și pacientul suferă. Din nou Sandra Alexiu: “Suferă în primul rând pentru că are foarte mult de așteptat”. Multe din cozile de la cabinetele medicilor la care poate ați stat în ultimele săptămâni sunt cauzate de autoritățile române și de incompetența lor, nu de medici. Atunci când sistemul informatic funcționează atât de încet sau deloc, cozile devin inevitabile. Unii medici aleg să lucreze off-line ca să evite astfel de cozi, dar apoi stau noaptea până pe la 2 ca să valideze consultațiile. Așa și-a petrecut ultimele săptămâni un prieten din facultate, care este medic de familie.

Citeşte şi:  Suntem mult mai ușor de păcălit decât credem

Bun, dar ce am putea face cu acest sistem informatic dacă el ar funcționa bine? Ștefan Voinea, de la Observatorul Român de Sănătate: „Un sistem informatic funcţional ajută foarte mult medicii, ajută managerii de spitale şi permite pacienţilor să treacă mult mai repede prin sistem”.

Dacă vă uitați pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate veți vedea că, de la începutul lunii, curg comunicatele despre problemele acestui sistem informatic. Nu e clar dacă la rădăcina problemei stă incompetența sau corupția. Totuși România este una din țările europene cu cei mai buni IT-iști. Au intrat în scenă și procurorii DNA care au deschis dosare unor înalți șefi din sănătate, prejudiciile fiind uriașe: zeci și zeci de milioane de euro.

Firma lui Sebastian Ghiță a câștigat în 2016 un contract de câteva milioane de euro pentru a asigura întreținerea sistemului. Între timp, Ghiță a fugit din țară și contractul a fost preluat de Siveco, a cărei șefă a fost condamnată definitivă pentru evaziune fiscală în 2016. Într-un alt mare dosar legat de realizarea acestui sistem informatic, DNA îl acuză pe unul dintre foștii șefi ai Casei de Asigurări de Sănătate că a luat mită în valoare de 8,6 milioane de euro. Dosarul încă se judecă.

Cam acestea sunt sumele uriașe despre care vorbim. Dincolo de ele, stau medicii și pacienții cu probleme lor. Și un instrument informatic care, în alte țări, este folosit pentru a crea bine, dar la noi a ajuns să producă rău.