Vlad Mixich: Periodic, de ani de zile, în România apar știri despre lipsa unor medicamente importante pentru pacienții care au nevoie de ele. S-a întâmplat chiar săptămâna trecută cu un medicament necesar pacienților cu cancer, s-a mai întâmplat și anul trecut cu deja celebrele imunoglobuline. Care sunt explicațiile acestor crize periodice și cum puteți evita să fiți manipulați pe acest subiect?

În general, în România medicamentele pot lipsi din trei mari motive.

Primul: prețurile. România este statul membru UE cu cele mai mici prețuri la medicamente. Din acest motiv, unele companii farmaceutice fie nu aduc anumite medicamente în România, fie le retrag de pe piața românească. De ce? Prețurile fiind prea mici, nu e profitabil pentru ele și aceste companii nu sunt fundații caritabile: menirea lor este profitul.

Și mai e ceva, foarte important: prețurile la medicamentele pe rețetă în țările Uniunii Europene depind unele de altele. Sunt ca piesele dintr-un domino:

scazi prețul într-o țară, România de exemplu, asta va mișca și prețul din Germania să zicem, tot în sensul unei scăderi. Prin urmare, decât să-i fie prețul influențat în mod negativ într-o piață uriașă cum e Germania, compania respectivă preferă să se retragă de tot din România.

Al doilea motiv: exporturile paralele de medicamente. Ce înseamnă asta? E simplu: România fiind o țară cu prețuri mici la medicamente, unii băieți “deștepți” le cumpără la prețul românesc, mic, și le revând în Germania la prețul de acolo, care poate fi de multe ori mai mare. Fenomenul este o activitate legală și chiar încurajată de unele țări europene dornice să facă niște economii, cum sunt nemții sau olandezii. Doar că, băieții “deștepți” din România abuzează uneori de această posibilitate de ne trezim că pentru unele medicamente aproape jumătate din cantitatea necesară pacienților români este trimisă în alte țări.

Rezultatul? Pacienții români rămân fără medicamente. Iar băieții deștepți fac bani frumoși. Dar aici există și un detaliu foarte important: exportul paralel are o amploare mare doar pentru anumite medicamente. Un raport al Consiliului Concurenței ne spune că pentru unele medicamente cantitățile scoase din România ating aproape jumătate din necesar, în timp ce pentru altele cantitățile nu sunt chiar atât de mari. Cu alte cuvinte, diavolul se ascunde în detalii.

Citeşte şi:  Să le interzicem medicilor să lucreze în privat?

Și al treilea motiv care poate produce lipsa unui medicament în România: fabrica producătoare se închide sau își suspendă temporar producția. Asta se întâmplă în special în cazul acelor medicamente care sunt produse doar în 2-3 fabrici în lume și vorbim în special de medicamente pentru bolnavii de cancer. Dacă o fabrică încetează producția fie și pentru câteva luni, imediat se instalează o criză pe piață.

Celelalte fabrici nu prea pot acoperi deficitul pentru că medicamentele, în special cele care se dau pe rețetă, nu sunt ca pufuleții. Cantitatea produsă într-o lună într-o fabrică nu poate fi rapid suplimentată. Asta e important de înțeles. Și cei care suferă cel mai mult în astfel de situații sunt pacienții din țările unde prețurile sunt deja mici, deci profitul este mai mic, deci aprovizionarea lor nu reprezintă o prioritate în condiții de criză. România adică.

Înțelegeți așadar că povestea crizei medicamentelor este mai complicată decât lasă să se înțeleagă politicienii sau diverse personaje cu interese mai mult sau mai puțin transparente. Adevărul e că, de cele mai multe ori, cauza lipsei diferă de la un medicament la altul. Nu-i ascultați pe cei care vă spun că toate crizele de medicamente din România sunt produse de exportul paralel. Sau, dimpotrivă, de prețurile mici. Realitatea e mult mai complicată decât sloganurile de la televizor.

Ce puteți face să fiți corect informați și, eventual, să găsiți un medicament atunci când vă lipsește. Folosiți site-ul medicamentelipsa.ro: acolo puteți raporta absența unui medicament și, într-o săptămână, specialiștii Agenției Naționale a Medicamentului vă vor răspunde punctual care este cauza specifică a lipsei și ce măsuri pot fi luate. Cât despre soluțiile pe termen lung a rezolvării acestor crize: ele depind de responsabilitatea politicienilor și de lăcomia unor jucători din piața farmaceutică.