Vlad Mixich: „Tiparele de corupție din sistemul medical românesc seamănă cu capturarea statului: Adevărul e că România este statul UE cu al treilea cel mai mare nivel al corupției percepute în sistemul de sănătate. E această percepție fidelă realității? Ne spune Ştefan Voinea, de la Observatorul Român de Sănătate.

Ştefan Voinea: Numărul cazurilor de corupție din sistemul medical românesc cercetate de DNA s-a triplat în ultimii șase ani, crescând și valoarea prejudiciilor anchetate. Doar în 2017 au fost recuperate peste 2 milioane de Euro în urma condamnărilor definitive și au fost deschise urmăriri penale pentru sume fraudate în valoare totală de 14 milioane de Euro. Alte urmăriri penale declanșate de DNA în anii precedenți și aflate încă în procedură judecătorească, implică fraude în valoare totală de 11 milioane de Euro.

V.M.: Care sunt instituțiile unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri de corupție?

Ş.V.: Cele mai multe cazuri de corupție din sistemul medical românesc sunt înregistrate la nivelul decidenților politici – 33, și în zona de achiziții – 18. Instituțiile cu cele mai mari probleme sunt Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casele Județene de Asigurări de Sănătate unde au fost deschise urmăriri penale sau date condamnări definitive pentru un număr de 22 înalți funcționari.

V.M.: Și în spitale cum stau lucrurile?

Ş.V.: La fel de rău, sunt o altă zonă sensibilă. 9 directori de spitale fiind condamnați definitiv pentru acte de corupție în doar ultimii doi ani. În 2017 sunt deschise urmăriri penale pentru 5 directori de spitale.

V.M.:Părerea generală e că medicii sunt corupți, că ei iau plicuri, că medicii practicieni sunt marii vinovați. Asta ne spun şi cifrele?

Citeşte şi:  O schimbare legislativă riscă să blocheze inovaţia în sănătate

Ş.V.: Numărul cazurilor de corupție la nivelul autorităților şi înalților funcționari este de 5 ori mai mare decât al cazurilor care implică corupție la nivelul medicilor care solicită și primesc foloase necuvenite de la pacienți. Ca valoare, peste 90% din sumele fraudate provin din cazuri de mare corupție.

V.M: Problema este că numărul angajaților alocați de autoritățile române este limitat. Observatorul Român de Sănătate s-a uitat cum lucrează americanii în acest domeniu. Ştefan?

Ş.V.: Strategia unității FBI Anti-Fraudă în Sănătate este de a urmări tiparele de decontare neobișnuite sau inadvertențele din deconturile detaliate ale serviciilor medicale semnalate chiar de asigurați. O treime din sumele recuperate în SUA ca urmare a anchetelor anti-corupție medicală au ca punct de plecare sesizări ale asiguraților sau un whistleblower. Mai mult, legislaţia americană protejează identitatea celor care reclamă din interiorul instituțiilor acte de corupție și îi recompensează financiar cu între 10% și 30% din valoarea fondurilor recuperate în urma investigației declanșate de informațiile respective.

V.M.: E important, aşadar, să ţinem minte că peste 90% din sumele fraudate din sistemul medical provin din cazuri de mare corupție. Există dosare de corupție deschise de DNA pentru fraude de zeci de milioane de Euro dar și dosare pentru mită în valoare de 100 de euro primită de cadre medicale. Autoritățile române nu dispun încă de instrumentele să monitorizeze şi să prevină cazurile de mare corupţie, deşi ca ca valoare financiară sunt mult mai importante pentru noi toţi decât cazurile de plăți informale.